Ciorba de potroace

Ciorba de potroace

Ai fost constiincioasa si ai tinut cont, poate vrand-nevrand, inghiontita de soacra sau de vecinele „cu experienta” in domeniu, de toate traditiile ce se cer a fi respectate in ziua nuntii. Acum poate crezi ca ai scapat, dar aceste ritualuri continua si dupa nunta. Despre ce este vorba? Despre ciorba de potroace de a doua zi! Continuarea obiceiurilor o faceti cu ajutorul Doinei Isfanoni, director stiintific in cadrul Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti”.

Cunoscuta sub numele de „ciorba de potroace” in Muntenia si Moldova sau „zama acra” in Transilvania, aceasta traditie are mai multe intelesuri. Unul dintre ele consta intr-o masa luata luni, la pranz, dupa ce in prealabil in week-end s-a desfasurat marele eveniment. Ca fel principal, in Muntenia, Moldova si Oltenia, se serveste o ciorba de pasare, acrita cu bors. In Transilvania se serveste o ciorba din carne de vitel, acrita de aceasta data cu otet.

Trecerea de la mireasa la nevasta

A doua semnificatie a acestei sintagme este reprezentata de o secventa ceremoniala, care marcheaza trecerea miresei la statutul de tanara nevasta, prin schimbarea pieptanaturii si a gatelii capului, cu acoperitorile specifice femeii casatorite din fiecare zona. Aceste gateli se gasesc sub denumirea de marama si tulpan in Muntenia si Oltenia, manastergura brodata sau sau basma de casmir in Moldova si conci (boneta brodata) cu naframa in Transilvania.

Imbrobodirea miresei

In aceeasi zi, inainte de servirea ciorbei de potroace, au loc cateva secvente rituale. Prima dintre ele este „invalitului miresei” sau imbroboditului miresei”. Atunci, nasa, impreuna cu cateva femei din rudele apropiate ale mirelui, duc mireasa intr-o incapere separata (in Moldova si Muntenia) sau in gradina, sub coroana unui pom roditor (in Transilvania). Acestea ii scot cununa de mireasa, ii despletesc cozile si ii fac pieptanatura de nevasta, asa cum se obisnuieste in fiecare zona. Apoi, parul i se acopera cu tesaturile specifice: tulpan, marama, basma sau broboada, naframa, valitoare, ceapsa, conci etc. Astfel gatita, mireasa – devenita de acum nevasta – este adusa in fata nuntasilor care sunt invitati sa o joace.

Dansatul miresei

Dupa aceasta, in Transilvania incepe o alta secventa rituala: „jocul conciului cel nou”. Traditia trebuie respectata de fiecare nuntas, indiferent de varsta si sex, prin jucarea miresei, oferindu-i acesteia o plata simbolica. Jocul echivaleaza in fata comunitatii cu un rit de integrare a femeii in noul statut, cel de femeie maritata.

Rachiul rosu

In Muntenia si Oltenia, se practica „rachiul rosu”. Atunci, soacra-mare si nasa, dupa ce constata fecioaria miresei, ofera de baut nuntasilor „rachiu rosu”, adica tuica amestecata cu zahar ars. Pe timpul servirii acestei mese se fac diferite glume la adresa tuturor nuntasilor, „daruindu-i-se” fiecaruia cate un obiect-simbol al ocupatiilor si mestesugurilor practicate sau al viciilor.

Acestea fiind facute, dupa terminarea mesei, nuntasii pleaca pe la casele lor. Iata ca acum stii si ritualurile de dupa nunta, fara sa mai fie nevoie se apelezi la vorbe „din batrani”. Petrecere frumoasa!

Ideal Mariaj este cel mai complex ghid al mireselor din România. Cu o tradiție de aproape un deceniu, Ideal Mariaj oferă cuplurilor informații utile și inspirația necesară organizării unei nunți perfecte.

There are no comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Start typing and press Enter to search

Shopping Cart

No products in the cart.